Când mi s-a cerut să scriu un articol special dedicat zilei de 8 Martie, am avut în minte câteva opțiuni. Aș putea să scriu despre un subiect la modă în lumea afacerilor: Diversitatea de gen. Dar aș prefera ca firmele să fie interesate mai mult de diversitatea minții. Un subiect mult mai interesant și mai util decât să vorbesc despre diferențele dintre bărbați și femei. Aș putea să scriu despre plafoanele/barierele cu care femeile se confruntă, despre prejudecățile bărbaților. Aș putea să scriu despre femei în calitate de lideri dacă sunt îndeajuns de îndrăznețe în comparație cu colegii lor bărbați (de fapt, sunt chiar mai îndrăznețe). Destul material despre care să scriu, dar acest lucru nu înseamnă că ceva se va schimba. Acestea sunt doar reflecții. Dar Diana, cu care fac coaching, mi-a dat o idee mai bună. Ea mi-a spus că s-a simțit deseori nesigură în timpul ședințelor de management. Ea era înconjurată de manageri bărbați care arătau  o încredere de sine ridicată și luau deciziile fără să ezite/să aibă dubii. Impresia ei era că aceștia nu au puncte slabe.
Fac coaching cu o mulțime de lideri și manageri care sunt bărbați și aș putea să o asigur că aproape toți nu au atâta încredere de sine pe cât arată și chiar și ei au punctele lor slabe.
Dar în lumea bărbaților, nu arăți acest lucru. Aș putea să-i spun că aproape toți managerii (femei și bărbați) îți pot spune imediat care sunt punctele lor slabe. Aceasta este tot o reflecție și dacă îi mărturisesc asta nu înseamnă că acest lucru o poate face să se simtă mai bine la locul de muncă.
Dar reprezintă un mare avantaj faptul că femeile se simt deseori mai nesigure decât barbații. Acest lucru înseamnă că ele reflectează mai des asupra propriei persoane decât o fac bărbații. Și acest lucru înseamnă și că pot face ceva în legătură cu asta deoarece au reflectat deja asupra problemei.
Așa cum am menționat, majoritatea oamenilor este conștientă de punctele slabe pe care le are. Cercetările arată că 97% dintre oameni pot identifica cu promptitudine un obicei pe care îl au care le limitează cariera. Nu suntem îndeajuns de siguri, nu arătăm empatie, ne temem de riscuri și de incertitudini, vrem prea mult control, evităm confictele etc. etc. Știm că punctele noastre slabe ne limitează pe noi ca persoană și în profesia noastră. Doar câțiva dintre noi fac ceva progrese în eliminarea acestora. Dar, cum am spus mai înainte, nu trebuie să se întâmple așa. Uite ce puteți face. Doar 3 pași de urmat.
 
Pasul 1: Momentele Cruciale
Diana trebuia să facă o prezentare și să o susțină în fața șefului ei și a întregii conduceri. Era un subiect destul de important și avea la dispoziție doar 15 minute pentru a prezenta. Ea știa că trebuia să înceapă pregătirea prezentării, dar... Era ocupată să răspundă la e-mail-uri, la telefoane, făcea orice altceva în afară de a lucra la prezentare. Prioritizarea proastă nu era punctul ei slab. Ea se confrunta însă cu propriile sentimente.
Astfel de sentimente pot fi cele de anxietate, frica de a nu face greșeli, neconcordanțe sau altele. Fiți conștiente de faptul că majoritatea acestor obiceiuri proaste sunt aceeași natură. Deci, nu rămâneți la suprafață, căutați în profunzime. Când ați făcut asta, căutați momentele care provoacă aceste răspunsuri. Acestea sunt momentele cruciale. Încercați să fiți cât mai precise posibil când și unde au loc, care este starea voastră, cu cine, circumstanțele etc. etc. Făcând asta, lucru care nu consumă de fapt atât de mult timp, deja limitați/restrângeți problema. Veți realiza repede că doar în anumite situații vă simțiți neconfortabil. Diana s-a simțit foarte neconfortabil din cauza faptului că trebuia să prezinte în fața șefului și a întregii conduceri, avea o limită de timp și un subiect greu. Dianei nu îi plăcea să susțină prezentări, niciodată, ea se simțea neconfortabil chiar și atunci când trebuia să prezinte ceva în fața echipei ei.
Când am analizat momentele critice, am văzut că ea se simțea neconfortabil doar în situația pe care am descris-o. Deci, de atunci, ea a fost conștientă de faptul că nu era zona ei de confort și a devenit mai relaxată la toate celelalte prezentări.
 
Pasul 2: Practica deliberată
Psihologul Anders Ericsson a descoperit că puteți înclina curba învățării atunci când combinați siguranța și provocarea. El a numit-o practica deliberată. Metaforic vorbind, putem spune că nu începeți să practicați înotul în capătul adânc al bazinului. Nu, începeți în siguranță în acea parte a bazinului unde știți că puteți sta în picioare, dacă e nevoie. Ca să exersați, aveți nevoie, de asemenea, de momentele voastre cruciale. Deoarece acestea reprezintă provocările voastre. Diana a început să practice cu prezentări ”ușoare”. Acest lucru a însemnat în cazul Dianei că a ales să prezinte subiecte care îi erau familiare. După aceea, și-a stabilit un termen limită și apoi a început să prezinte subiecte mai complexe. După fiecare prezentare, Diana și-a făcut timp să reflecteze asupra eficienței prezentării sale și asupra nivelului de stress. Primul indicator a urcat, în timp ce al doilea a scăzut.
 
Pasul 3: Cunoaște-ți emoțiile
Puteți face pași reali înainte atunci când acționați știind că este o provocare și că totuși puteți avea emoții odată cu această provocare. Nu faceți pași prea mari. Posibilitatea să vă simțiți neconfortabil din nou vă face să bateți în retragere. Și acest lucru nu vă ajută deloc. Este în regulă să simțiți un nivel ”sănătos” al stress-ului atunci când acționați, acest lucru vă priește în vremuri pline de provocări.
 
Atunci când aveți în minte aceste 3 etape, vă puteți schimba punctele slabe și vă puteți simți mai puternice în această lume a bărbaților. Vă doresc o zi de 8 Martie minunată!